Mangalia: patrimoniu istoric, identitate, vocaţie internaţională

       Mangalia este la origine o colonie “cu ziduri puternice”, fondată de grecii veniţi din Heracleea pontică, în sec. al IV-lea î.H., la porunca Oracolului din Delphi: conform unui Periplu în limba greacă de pe la începutul sec. I î.H., atribuit lui Pseudo-Scymnos, “oraşul Callatis a fost o colonie a heracleoţilor, ce apăru la porunca dată de un oracol”.

Limanul, cel mai lung din ţară (9 Km), era numit în antichitate de băştinaşi Kerbus, de unde s-ar trage numele Cerbatis sau Acervetisdat de geţi localităţii, după numele râului din apropiere şi stâlcit de greci sub forma Callatis.

Încă de la întemeiere s-a bucurat de o evoluţie ascendentă, graţie bogăţiilor din zonă, astfel că pe vremea în care Callatis ajunsese un oraş puternic şi bogat, Tomis era încă un târguşor. Callatis poate fi socotită cea mai veche aşezare atestată pe teritoriul ţării noastre, deoarece Histria, prima colonie întemeiată de greci, nu mai este astăzi o administraţie de sine stătătoare.

Oraşul – stat autonom Callatis a fost, în perioada elenistică, cel mai important centru economic şi cultural al zonei. Aici s-a descoperit singurul papirus din Europa, în afară de cele de la Pompei. În cetate erau divinizaţi Apollo, Dionysos, Hermes, Afrodita, Cibele, Nike, Atena şi Cavalerul trac. Două sărbători cu caracter social şi mistic au dus departe numele cetăţii: Dionisiacele şi Diombria, o pastorală pentru a atrage ploaia.

Din Callatis provin vestiţi învăţaţi ai Egiptului elenistic: Demetrios (Kallatianos), Herakleides Lembos, Satyros Peripateticul, Istros, Thales. Teatrul era la mare preţ, ca şi învăţământul, cultura şi sportul, aprofundate în celmai vechi gimnaziu grec atestat în această zonă geografică (o instituţie de învăţământ şi cultural-sportivă).

Oraşul avea monedă proprie – drahma de argint, având pe avers capul lui Heracles cu blana leului din Nemeea, iar pe revers numele prescurtat al oraşului, Kallat.

După anul 55 î.H., Callatis intră în componenţa statului dac condus de Burebista, prilej cu care sunt pomenite pentru prima oară băile mezotermale sulfuroase. Repararea băilor a prilejuit aşezarea unei inscripţii comemorative, care certifică oraşul Callatis drept prima staţiune balneo-climaterică din acest teritoriu, pentru ca mai târziu, sub împăratul Gordian (238-244 d.H.), la Callatis să fie atestată primaasociaţie a vânătorilor.

Callatis păstrează urmele începutului creştinismului, Sfântul Andrei creând aici prima comunitate creştină din Europa.

Primul tratat de asistenţă mutuală cu stăpânirea romană s-a semnat la Callatis: Foedus Roma-Callatis, în a doua jumătate a sec. al II-lea d.H.

Epoca romană şi medievală au lăsat cetatea într-un con de umbră, Pangalia apărând menţionată în câteva cronici sau pe litografii şi hărţi ale marilor drumuri comerciale. În sec. al X-lea, genovezii numeau vechiul port Pancalea, adică „Frumoasa”. Existenţa ei va urma un drum sinuos, în secolele XII-XIV d.H., aşezarea fiind în atenţia navigatorilor italieni, care au denumit-o Pangalia. Mankalia este pentru prima dată menţionată sub această denumire la 1593, de către Paolo Giorgi, un călător din Ragusa.

Din timpul stăpânirii otomane se cunosc puţine date despre Mangalia: în sec. XV-XVI a făcut parte din Paşalâcul Rumeliei. În aceeaşi perioadă, era socotit „oraş sfânt”, pelerinajul la Mangalia scutind pe musulmanii dobrogeni de a merge să se închine la Mecca.

După încheierea păcii din 1878, Dobrogea, inclusiv Mangalia, revin oficial la România. Armata şi administraţia românească s-au instalat începând cu 14 noiembrie 1878.

Între cele două războaie mondiale, Mangalia a devenit o staţiune estivală cunoscută, fiind descoperită de artişti, scriitori, pictori, intelectuali, din ce în ce mai menţionată în publicaţii, reportaje, pagini literare sau ca subiect al unor opere picturale de mare valoare, datorită luminii, mării şi farmecului specific, ce îndeamnă la meditaţie şi creaţie.

Reconstrucţia oraşului, urmând destinul întregii ţări, a început în anii 1956-’58, iar după 1965 au fost construite staţiunile turistice de pe litoralul Mării Negre: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn, alcătuind o structură turistică ce beneficiază de factori naturali terapeutici, precum soarele, apa de mare, nisipul fin, apele minerale sulfuroase.

Oraşul Mangalia a fost declarat municipiu în 1995.

Mangalia are astăzi 43.000 de locuitori, dintre care 80% de naţionalitate română, iar restul de 20% este format din turci, tătari, greci, macedoneni, armeni, bulgari, ruşi lipoveni, unguri şi ucraineni. Religia predominantă este cea ortodoxă (90%), urmată de  musulmană, catolică şi alte culte.

      Mangalia este un nume important în turism, fiind o destinaţie de vacanţă ce atrage, pe litoralul Mării Negre, vizitatori români şi străini. Turismul este susţinut, în primul rând, de atributele naturale ale zonei, dezvoltându-se pe toate componentele: turism clasic de litoral, balnear, de afaceri, turism nautic (pentru ambarcaţiuni mici şi medii), turismul cultural, religios, agroturismul (posibilităţi de cazare la particulari la tarife convenabile, apropierea de 2 Mai şi Vama Veche).

Turismul balnear din Mangalia este o componentă esenţială, datorită existenţei bazelor de tratament geriatric şi balneologic, ce atrag tot mai mulţi turişti, în special străini: apele sulfuroase, thalassoterapia, băile de mare cu numeroase indicaţii terapeutice, fac ca turismul balnear practicat în România să se bucure de recunoaştere şi apreciere pe plan internaţional.

Valoarea bazei turistice locale este amplificată de existenţa a cinci mari baze de tratament balnear, care exploatează nămolurile sapropelice şi apele mezotermale sulfuroase din zonă: Sanatoriul Balnear Mangalia,bazele de tratament din cadrul complexelor hoteliere Paradiso din Mangalia, Hora-Balada-Sirena din Saturn, Mezotermale Palace – Hotel Balneo & Spa din Venus, Doina din Neptun şi Cocor Spa din Olimp. Apa de mare este un factor important pentru thalassoterapie şi băi de mare, oferind condiţii excelente şi pentru practicarea sporturilor nautice. Salinitatea redusă, compoziţia chimică propice organismului uman, acţiunea valurilor şi prezenţa aerosolilor sunt condiţii ideale pentru un sejur plăcut la malul mării.

Dintre obiectivele turistice ale zonei, se remarcă Incinta romano-bizantină, latura de nord, situată în centrul vechi al oraşului, nu departe de mare, zidul gros al fostei cetăţi, construit din blocuri mari de piatră cioplită, şi Basilica siriană, situată în aceeaşi incintă, pe acropola cetăţii, edificiu paleocreştin, operă a unui arhitect sirian; Mormântul cu papirus,în incinta Muzeului de Arheologie Callatis; Geamia Esma Han Sultan, cea mai veche construcţie din Mangalia actuală, datând de la 1590; Mormântul Princiar – Movila Documaci, un complex funerar format dintr-un mormânt de mari dimensiuni, care se presupune că a fost locuit; Peştera Movile, descoperită din întâmplare în 1986 într-un puţ minier, una dintre cele mai vestite din lume, studiată de experţi NASA pentru ecosistemul unic în mediu de hidrogen sulfurat; Peştera Limanu, descrisă ca fiind nesfârşită, cu galerii care ajung până în beciuri şi fântâni din Bulgaria.

Municipiul Mangalia şi-a legat numele de unul dintre cele mai mari festivaluri din ţară: Festivalul Callatis, care se desfăşoară pe o scenă pe apă, unică în România. Ceremonialul religios al Sfintelor Sărbători de Paşti se desfăşoară pe ţărmul mării. An de an, la Gala Tânărului  Actor “HOP”, tineri absolvenţi ai institutelor de învăţământ superior teatral îşi încep drumul artistic la Mangalia, alături de nume consacrate ale scenei româneşti. La Festivalul Internaţional “Zile şi Nopţi de Literatură” participă scriitori din toată Europa, din SUA, Israel şi China, alături de scriitori români.

Mangalia este membru al Asociaţiei Municipiilor din România, alături de 103 municipii din ţară şi cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti şi face parte din Euroregiunea Mării Negre – BSER, alături de Idjevan (Republica Armenia), Bourgas, Nessebar, Shabla, Varna, Balcic (Bulgaria), Republica Autonomă Adjara (Georgia), Raionul Cahul (Republica Moldova), judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi, Tulcea, municipiile Brăila şi Constanţa. De asemenea, face parte din alte asociaţii de interes local şi regional.

Municipiul Mangalia are relaţii de cooperare în domeniile educaţiei, culturii, sportului, al societăţii civile în cadrul acţiunilor de înfrăţire şi colaborare instituţională cu oraşe din ţări ale Uniunii Europene, dar şi de pe alte continente: Greenport (S.U.A.), Lavrio (Grecia), Porto Viro şi Santa Severina (Italia), Balcic şi General Toshevo (Bulgaria), Struga (Macedonia),  Charleville-Mézières (Franţa), Aywaille (Belgia), Banska Bystrica (Slovacia), Piran (Slovenia), Byblos-Jbeil (Liban).

Situarea strategică a municipiului Mangalia, pe ţărmul Mării Negre, patrimoniul istoric şi cultural incontestabil, resursele economice şi sociale actuale, relaţiile de prietenie şi colaborare pe care le desfăşoară cu oraşe din ţări europene şi de pe alte continente constituie punctul de plecare pentru elaborarea planului de acţiuni privind abordarea relaţiilor internaţionale în perioada imediat următoare, precum şi în stabilirea proiectelor prioritare de investiţii pentru care se doreşte participare internaţională, pentru atragerea de capital străin.

În acest sens, municipiul Mangalia doreşte să pună în lumină oportunităţile specifice Regiunii Extinse a Mării Negre. Valoarea sa geopolitică este dată de vecinătatea cu trei regiuni de importanţă deosebită – Europa, Asia Centrală şi Orientul Mijlociu, de statutul său de zonă de tranzit energetic şi, nu în ultimul rând, de faptul că este un spaţiu de manifestare a unor diferenţe culturale şi religioase.

Aceeaşi abordare, de cooperare economică regională, se doreşte şi în regiunea Balcanilor de Vest, parcurgerea traseului către aderarea la U.E. asigurând cadrul de dezvoltare a statelor balcanice şi perspective de colaborare în domeniul investiţiilor străine.

O importanţă aparte se va acorda colaborării cu oraşe din Republica Moldova, în vederea unei cooperări economice în creştere şi de susţinere în vederea integrării în familia europeană.

Importanţa strategică a statelor din Caucazul de Sud şi Asia Centrală face ca administraţia locală să se orienteze spre relaţii de valorificare a potenţialului de cooperare, în domenii precum energia, transportul sau infrastructura.

Municipiului Mangalia urmăreşte realizarea unui management al cooperării cu membrii comunităţii internaţionale, corelat cu resursele locale, dar şi cu cele naţionale, respectând permanent valenţele europene, euroatlantice şi internaţionale ale României, în calitatea sa de membră a UE, NATO, ONU, OSCE şi a Consiliului Europei.

Silvana Cojocăraşu