[nivoslider id=”3445″]

Singurele edificii din perioada greco-romană pe lângă cele de la Muzeul Arheologic Mangalia fiind un zid de incintă pe faleza Mangaliei, o săpătură arheologică aflată pe Şos. Constanţei, unde au apărut ziduri de incintă, subsolul hotelului President unde este descoperită şi conservată poarta vechii cetăţi de Sud şi movila Documaci, aflată undeva în afara oraşului Mangalia. Pentru o mai bună înţelegere a necesităţii acestui documentar enumăr mai jos câteva din obiectivele care trebuie să le identificăm:

  • Este  al doilea oraş ca vechime din România dupa Histria, dar cel mai vechi care prezintă locuire până în zilele noastre;
  • Zona a fost locuită încă din preistorie, dovada constituind-o vestigiile culturii materiale neolitice de la Gumelnita;
  • Oraşul este singura colonie dorică de pe ţărmul Pontului Euxin;
  • Aici s-a găsit singurul papirus din România. Mormântul cu papirus a fost descoperit în 1959, fiind datat în secolul IV î.e.n. Interiorul mormântului este construit din blocuri de piatră cioplită, aflându-se la 1.5 metri sub nivelul solului. Se presupune că cel înmormântat aici era un om de seamă, iar lângă el a fost descoperit un papirus scris in limba greacă, primul descoperit în ţara noastră. Există o controversă legată de acest document, care imediat după descoperire a fost luat de arheologi ruşi, fiind înapoiat muzeului din Mangalia în anul 2010. Acest papirus este într-o stare avansată de deteriorare el nefiind încă descifrat;
  • Fostul port al cetăţii este acoperit în prezent de apele mării. Acesta era localizat in partea de sud a actualului port;
  • Oraşul a încheiat un tratat de pace cu Roma, considerat în prezent cel mai vechi document în limba latină cunoscut în estul Europei;
  • Oraşul este prima staţiune balneo-climaterică din ţara noastră, băile mezotermale sulfuroase fiind cunoscute încă din antichitate;
  • Sub împăratul Gordian (238-244), la Callatis a funcţionat prima asociaţie a vânătorilor atestată la noi, aşa cum reiese de pe o inscripţie de pe o lespede de marmură, aflată la muzeul de arheologie din Constanţa. Aici au fost inscripţionate în limbile latină şi greacă numele celor 43 de membri ai asociaţiei vânătorilor amatori, datată din secolul al III-lea î.e.n.;
  • Din Callatis sunt originari vestiţii învăţaţi care au trăit în Egiptul elenistic: Demetrios, Heracleides, Satyros, Istros, Thales;
  • Cărturarul creştin Leontie Bizantinul (485-542) s-a născut la Zaldapa, lângă Callatis.
  • Cel mai vechi gimnaziu elen de la noi, cu profil sportiv, a funcţionat la Callatis în secolul I e.n.;
  • Între secolele XV-XVI, Mangalia a făcut parte din paşalâcul Rumeliei, fiind reşedinţa unei circumscripţii judecătoreşti, numite “caza”;
  • Geamia Esmahan Sultan este cel mai vechi lăcas de cult musulman din România;
  • În 1883 apărea, la Mangalia, Triunghiul, jurnal al masoneriei din România, prin grija lui Constantin M. Moroiu, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România;
  • Mangalia este declarată în 1899 prima staţiune climaterică maritimă şi balneară din România, după ce analizele de laborator stabiliseră că apele sale minerale sunt sulfuroase, alcaline, uşor cloruro-sodice şi iodurate.

Warning: A non-numeric value encountered in /home2/mangalia/public_html/wp-content/themes/Newspaper/includes/wp_booster/td_block.php on line 353