[nivoslider id=”3353″]
TURISMUL ISTORIC – fiind inclus în categoria: alte tipuri de turism, este reprezentat de moştenirea de vestigii istorice şi arheologice care vin în completarea ofertei clasice de turism, constituindu-se în puncte de mare atracţie pentru întreg litoralul. Dintre acestea putem aminti:
– Muzeul de Arheologie “Callatis” dispune de o colecţie de arheologie de mare valoare, cu piese descoperite în zona vechii cetăţi Callatis: coloane antice, sarcofage, fragmente arhitectonice, sculpturi, podoabe, inscripţii, ceramică, unelte casnice şi agricole, statuete etc. Toate aceste piese ilustrează în mod convingător interferenţa civilizaţiei greceşti cu influenţele române, pe fondul autohton geto-dacic.
– Mormântul cu papirus, descoperit în anul 1959, Papirusul, aflat lângă schelet, nu a putut fi recuperat, sfărâmându-se în contact cu aerul. Interiorul mormântului (datat secolul IV i.e.n.) este constituit din blocuri mari de piatră, care formau un fel de casetă, înconjurată de un cerc tot din piatră, cu un diametru de 14m.
– Monumentul Eroilor, situat în centrul oraşului, este cel mai nou obiectiv turistic al Mangaliei, şi s-a născut din necesitatea unui simbol care să reprezinte Mangalia, datorită istoriei sale milenare şi a rolului pe care l-a avut din antichitate.
– Geamia “Esma Han Sultan” monument de arhitectură în stil maur, datând de la începutul secolului al XVI-lea, înconjurată de un cimitir mahomedan, printre pietrele funerare putând fi identificate o serie de fragmente arhitectonice provenite de la edificiile anticului Callatis. Geamia funcţionează şi astăzi ca lăcaş de cult, fiind vizitată în fiecare an de numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare.
– Situl arheologic din cadrul Centrului Român de Afaceri “Marea Neagră” situat pe faleza din Mangalia, la distanţă egală (50 m) de centru oraşului şi de malul mării, întregul sit arheologic descoperit în această zonă a fost restaurat şi amenajat din punct de vedere muzeistic.
– Mormântul princiar – movila Documaci – situat în vecinătatea oraşului, complexul funerar este format dintr-un mormânt de mari dimensiuni orientat est-vest şi o construcţie de formă rectangulară a cărei funcţionalitate nu a putut fi stabilită încă. Întregul complex a fost locuit, dovadă fiind marea cantitate de ceramică fragmentară reprezentând amfore şi vase mai mici de uz comun.