Pale-1 Pale-2 Pale-3 Pale-4

Date de contact:

Miodrag KOVAČEVIĆ, primarul oraşului Pale

Municipality of Pale

Romanijska 15

Pale, 71420

Republika Srpska

BiH

Tel: 00387-57-226.592

Fax: 00387-57-223.061

Web site: http://www.pale.rs.ba/

Pale: este un oraş situat în partea de sud-est a capitalei Sarajevo

Populaţia: 30.000 de locuitori

Economia locală:

– industrie foarte dezvoltată de prelucrare a lemnului

– industrie de prelucrare a metalelor

– centru turistic – zonă a sporturilor de iarnă

– centru de vânătoare

– centru cultural

Scurtă prezentare

      Pale este unul dintre cele şase sectoare ale oraşului Sarajevo-Est, situat în Republica Srpska, entitate a Bosniei-Herzegovinei. Sarajevo-Est este unul dintre cele mai mari oraşe din Balcani, fiind alcătuit din localităţi, sate, dealuri şi aşezări ante-belice ale suburbiei Sarajevo, întinzându-se pe o suprafaţă de 1450 km2, cu o populaţie însumând 77.000 de locuitori şi fiind parte a Zonei Metropolitane a capitalei.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, oraşul Pale, graţie efortului populaţiei locale, a început să se redreseze economic. În 1946 a fost construit un gater, care prelucra mai mult de 25.000 m3 de lemne, provenite din pădurile din apropiere. În 1952, în suburbia Koran a fost construită o unitate militară, iar economia locală s-a confruntat cu creşterea masivă a producţiei de prelucrare a metalelor. Dezvoltarea acestei ramuri industriale a condus şi la creşterea numărului populaţiei oraşului, ceea ce a dus la apariţia unor noi construcţii şi complexe de apartamente.

În 1968, unitatea militară din Koran a fuzionat cu corporaţia “FAMOS”, creându-se astfel “FAMOS-Koran”. Această nouă companie a contribuit la dezvoltarea locală şi la creşterea numărului locurilor de muncă. Famos-Koran produce componente pentru motoare, transmisii şi autoturime. La sfârşitul anilor 1980, aici lucrau mai mult de 2000 de angajaţi. În ultimii ani, în fabrică se produc componente pentru motoare turbo şi, sub licenţă, pentru motorul Mercedes Benz OM-360.

BiH şi-a declarat independenţa de Fosta Iugoslavie la 1 martie 1992, urmare a unui referendum, boicotat de bosniacii sârbi, care doreau ca BiH să rămână parte a Iugoslaviei. Declararea independenţei a fost urmată de tensiuni şi incidente militare care au condus, la 6 aprilie, la izbucnirea războiului. Sârbii au atacat diverse părţi ale BiH, vizând partiţia BiH în funcţie de liniile etnice de demarcaţie. Interesul Croaţiei viza securizarea teritoriilor locuite de croaţi. Bosniacii musulmani erau loiali guvernului bosniac. În martie 1994, bosniacii musulmani şi cei croaţi au semnat un acord, prin care a fost creată Federaţia Bosnia şi Herţegovina, sfârşindu-se astfel conflictul croato-musulman. Războiul s-a încheiat în decembrie 1995, prin semnarea Acordurilor de Pace de la Dayton, acorduri ce au consacrat structura actuală a BiH.

Cel mai dramatic moment al războiului a fost masacrul de la Srebrenica (11 iulie 1995), când peste 8000 de bosniaci musulmani au fost omorâţi de armata bosniacilor sârbi. La 26 februarie 2007, Curtea Internaţională de Justiţie a caracterizat masacrul de la Srebrenica drept genocid şi a decis că Serbia nu este direct responsabilă pentru acele evenimente tragice. Cu toate acestea, în verdict este stipulat că Serbia nu a întreprins măsuri în vederea prevenirii genocidului bosniacilor musulmani de la Srebrenica şi nici nu i-a adus în faţa justiţiei pe cei suspectaţi de crime de război.

    Principala instituţie a Comunităţii Internaţionale în BiH este Oficiul Înaltului Reprezentant (OHR), creat prin Acordul de la Dayton. OHR are ca principală atribuţie supravegherea implementării aspectelor civile ale Acordului. Din 1997, OHR are puteri speciale de intervenţie (Bonn Powers), care conferă Înaltului Reprezentant (HR) dreptul de a demite oficiali, de a impune legi etc. dacă constată că au fost încălcate Acordurile de la Dayton.

     UE a semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere (ASA) cu BiH la 16 iunie 2008. Acordul Interimar – parte a ASA – a intrat în vigoare la 1 iulie 2008. România a ratificat ASA la 8 ianuarie 2010.

Principala componentă economică de astăzi în Pale este turismul, oraşul fiind situat în zona munţilor Jahorina, Trebevic şi Igman, unde, în 1984, s-au organizat Jocurile Olimpice de Iarnă. Centrul de Ski Jahorina este recunoscut la nivel internaţional, având peste 20km de piste amenajate la nivel olimpic.

O altă componentă economică este industria de prelucrare a lemnului, ramură care cuprinde şi cei mai mulţi angajaţi dintre locuitori.

De asemenea, Asociaţia de Vânători “Jahorina Pale”, acoperind o arie de peste 37.000 ha din Pale şi Stari Grad, una dintre cele mai bine întreţinute şi bine echipate din Republica Srpska.

Un obiectiv turistic faimos este peştera Orlovača, situată la 10km de Pale şi 15 km de Sarajevo. A fost descoperită în 1975, iar cei peste 2,5 km de pasaje şi cavităţi o transformă în a doua ca lungime în Bosnia-Herţegovina. Are un microclimat stabil, temperatura fiind în permanenţă de 8°C, iar umiditatea de peste 90%. Numeroasele semne şi dovezi descoperite în peşteră atestă o vechime de locuire a sitului de peste 16.000 de ani, fiind cel mai bogat din regiune din punct de vedere paleontologic.

Pale este înfrăţit cu Smederevo (Serbia). Din 2013 au început relaţiile de colaborare cu Mangalia, prin intermediul Ambasadorului BiH la Bucureşti, E.S. Dl. Duško Kovacevic.


Warning: A non-numeric value encountered in /home2/mangalia/public_html/wp-content/themes/Newspaper/includes/wp_booster/td_block.php on line 353